Este larg cunoscut efectul fumatului de provocare a cancerului pulmonar Mulţi știu, de asemenea, că datorită efectului său vasoconstrictor, fumatul poate duce la boli cardiovasculare și la vasoconstricția membrelor, însă în pofida acestui fapt, mulți bărbați încă fumează. Este mai puțin cunoscut faptul că din cauza vasoconstricției fumatul poate provoca disfuncții erectile și probleme de infertilitate, prin urmare, un stil de viață fără fum are un rol major în prevenirea acestora.

Starea mediului ambiant are o influență deosebit de mare asupra sănătății noastre. Substanţele poluante din mediu au un efect malefic nu numai asupra florei și faunei, ci și asupra sănătății umane – intrând, încorporându-se în organismul nostru din aer și prin nutriție. De exemplu, apa potabilă conține mai mulți poluanți nocivi care pot fi filtrați, dar cu toate acestea, datorită poluării, pot rămâne în aceasta molecule, care, acumulându-se în organismul uman, pot avea pe termen lung un efect dăunător asupra celulelor somatice şi a gameților. Pot fi aduşi ca exemplu așa-numiţii perturbatori endocrini (endocrin disrupting chemicals – EDCs), care sunt substanţe capabile să modifice echilibrul hormonal al corpului și, astfel, să deterioreze sănătatea și capacitatea de fertilizare a celor afectați. Substanțele nocive pot intra în organismul uman nu doar direct, din apa potabilă, ci și prin intermediul cărnii animalelor care o consumă. Poluarea aerului poate provoca, de asemenea, probleme grave. Multitudinea de substanţe nocive ajunge în aer datorită poluării de aer cauzate de activitatea industrială şi de circulaţia urbană. Poluarea aerului poate provoca boli respiratorii și alergice în organismul uman și poate chiar să dăuneze fătului din uter.

Este greu să evităm efectele nocive ale poluării mediului, dar printr-un mod sănătos de viaţă şi prin evitarea conştientă a activităților poluante (cum ar fi de ex. utilizarea excesivă a vehiculelor, introducerea poluanților în apă, etc.), putem contribui la îmbunătățirea sănătăţii noastre şi a mediului nostru.

Stilul de viață sedentar poate duce la obezitate, iar obezitatea la diabet și la boli cardiovasculare, dar lipsa mișcării crește în sine riscul apariţiei unor boli circulatorii.

Este o greșeală să credem că exercițiile fizice regulate sunt doar privilegiul tinerilor. Mişcarea regulată este necesară la orice vârstă, deoarece aceasta are un efect benefic asupra performanței inimii și a plămânilor, reduce tensiunea arterială și reduce cantitatea de acizi grași nocivi din sânge. Mişcarea regulată favorizează producția de hormoni sexuali masculini, astfel încât ajută și la prevenirea scăderii fertilității și apariţiei deficitului de hormoni masculini.

Omul activ contemporan este expus în mod constant la stres. Așteptările continue la locul de muncă și în familie, graba constantă, goana după subzistență, conflictele pun la încercare bărbatul zilelor noastre. Stresul slăbește sistemul imunitar, poate provoca ulcer gastric, hipertensiune arterială, diabet, boli cardiace şi pot fi diminuate şi funcțiile sexuale.

Evitarea situațiilor stresante este practic imposibilă pentru bărbații timpurilor moderne, dar pot fi învățate tehnici de gestionare a conflictelor cu ajutorul cărora sarcina psihologică dăunătoare poate fi redusă. Exercițiile fizice și odihna regulată sunt, de asemenea, benefice, iar o dietă sănătoasă bogată în vitamine și captatori de radicali liberi poate ajuta la contracararea efectelor dăunătoare ale radicalilor liberi.

Nutriția corectă presupune un număr mare de componente nutriționale și echilibrul lor corect. Pe lângă funcția nutrițională de bază, o dietă bine aleasă are și o funcție de conservare a sănătății și a stării de bine. În literatura de specialitate aceasta se numește valoare adăugată (added value).

Cercetările au relevat mai multe corelații clare între alimente și ingredientele alimentare și riscul redus al apariţiei bolilor. Pentru bărbaţii timpurilor moderne, alimentația corectă, conştientă, înseamnă consumul de alimente bogate in fibre si vitamine şi cu un conţinut redus de grăsimi si de zahăr. O dietă bogată în grăsimi și carbohidrați poate duce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare, iar lipsa vitaminelor provoacă oboseală şi depresie.

Administrarea regulată a anumitor vitamine în doze adecvate poate reduce riscul apariţiei cancerului (de exemplu vitamina C), iar vitamina E, vitamina B6 şi B12 pot contribui la prevenirea infarctului miocardic și a accidentelor vasculare cerebrale. Este cunoscut şi efectul benefic asupra funcționării celulelor umane nu doar a vitaminelor, ci și a anumitor substanţe minerale (de exemplu calciu, magneziu) și a microelementelor (de exemplu cuprul, seleniul) introduse în organism prin intermediul alimentelor